Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Psihiatru
0734609929
Psiholog
0722614962

Depresia la varstnici

Vârsta a treia este o perioadă mai dificila de adaptare la pensionare, care implica uneori si dificultati financiare, la declinul sanatatii si fortei fizice, la pierderea celor dragi, la schimbarea stilului de viata. Toate acestea pot favoriza declansarea unor tulburari psihice, depresia fiind alaturi de anxietate si insomnii printre cele mai frecvente.

 

Cauze:

– pierderea / decesul unei persoane dragi, singurătatea

– pensionarea (sentimente de inutilitate)

-boli cerebrovasculare, neurodegenerative, diabet zaharat, neoplasme

-medicamente: antihipertensive (beta blocante, metildopa, diuretice tiazidice), chimioterapice, hormoni, anti-artritice

-alcoolism

 

Manifestari clinice:

-dispozitie trista, apatie, absenta placerii pentru majoritatea activitatilor

-scaderea motivaţiei, dezinteres

-pierderea stimei de sine, neglijenta fata de propria persoana (uita sa isi administreze medicatia, sa se alimenteze, isi neglijeaza igiena si vestimentatia)

– anxietate, ingrijorare excesiva, viziune negativa asupra viitorului

– tulburări de atentie, concentrare si memorie, dificultati in a lua decizii

-simptome fizice fara substrat organic care il preocupa excesiv:  cefalee, dureri abdominale, dureri toracice, etc

-oboseala cronica, lipsa de energie

-socializare redusa, tendinta la izolare, uneori refuzand si sa mai iasa din casa

-inapetenta, scadere ponderală

– insomnii

 

 

Tulburarile de somn sunt larg intalnite la varstnici. Productia melatoninei, hormonul implicat in ritmul somn-veghe si in termoreglare scade odata cu varsta, ceea ce explica de ce batranii merg la culcare mai devreme, se trezesc mai devreme si au mai multe insomnii ca tinerii.

 

Dificultati de recunoastere a depresiei la varstnici:

– uneori pacientii si familiile lor considera simptomele depresive ca facand parte din procesul normal de imbatranire, asa ca nu solicita ajutor medical specializat

– alteori simptomele psihice pot fi interpretate in contextul afectiunilor organice pe care le au deja (dispozitia trista sau insomnia pot fi considerate de ex consecinta durerilor reumatismale, randamentul mult diminuat –ca fiind datorat deplasarii mai dificile, astenia fizica poate fi etichetata drept consecinta unei boli cardio-vasculare sau pulmonare etc)

-persoanele varstnice pot avea o expresie minimă a suferintei psihice, aceasta exteriorizandu-se mai degraba prin somatizari sau acuze fizice excesive, frecvent sub forma durerilor

 

Relatia dintre depresie si dementa:

-depresia netratata este un factor de risc pentru dementa

-demenţa poate induce si ea depresie

– demenţa si depresia pot exista separat sau pot coexista; depresia poate anunta instalarea unei demente, fiind “poarta de intrare in dementa”

-uneori debutul dementei poate fi cu simptome depresive si cognitive; suspiciunea de dementa o ridica faptul ca acestea nu raspund la tratamentul antidepresiv, ca alterarea funcţionala e disproporţionata în raport cu depresia sau ca desi depresia se amelioreaza tulburarile cognitive progreseaza

-diferente: in timp ce individul cu depresie este ingrijorat de simptomele sale pe care le percepe in mod exagerat, pacientul cu dementa incearca sa minimizeze tulburarile cognitive, sa le disimuleze, sa le atribuie cauze inexistente; in depresie apar sentimente de vinovatie, de inutilitate, uneori idei de suicid, in dementa acestea sunt absente.

 

Tratament:

Psiho-social:

-plimbari, excursii, activitati fizice adaptate la capacitatea de efort

-activitati sociale periodice: vizite la rude, prieteni

-alimentatie sanatoasa

-incurajarea in a respecta tratamentul medicamentos

-adoptarea unui animal de companie pentru evitarea singuratatii

 

Medicamentos:

Pacienţii vârstnici sunt mai sensibili la efectele medicamentelor, inclusiv la reactiile lor adverse datorita modificărilor farmacocinetice care apar odată cu vârsta si datorita afectiunilor hepatice, gastrointestinale, renale, endocrine sau metabolice. De multe ori sunt nevoiti sa ia un numar mare de medicamente ceea ce favorizeaza interactiunile medicamentoase, aderenta slaba la tratament, scaderea compliantei.

Recomandari:

-initierea tratamentului cu o doza mai mica si cresterea lenta a dozelor (principiul “start low and go slow”)

-folosirea unui numar cat mai redus de medicamente

-administrarea unui medicament pentru tratarea mai multor simptome

-evitarea adminstrarii unor medicamente in vederea tratarii efectelor adverse.

0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0,00 din 5) 0 voturi
Se încarcă...

Dr Carmen Vochescu – medic psihiatru

Telefon: 0734 609 929
E-mail: carmenvochescu@yahoo.com

Psiholog Monica Sandu

Telefon: 0722 614 962
E-mail: monicasandu2006@yahoo.com

Adresa cabinet

Centrul Medical Brancoveanu, Bd Constantin Brancoveanu nr 110 D, sector 4 (langa Spitalul Budimex, in spatele farmaciei Arta).

Politica de confidentialitate | Politica si notificare cookie-uri | Stergerea datelor personale | Modificarea datelor persoanale