"Nelinistea din inima omului il doboara,
dar o vorba buna il inveseleste"

(Proverbe 12.25)

Dopamina-principalul neurotransmitator implicat in tulburarile psihotice

     Câteva milioane de neuroni din structura sistemului nervos central sunt secretori de dopamina(DA).

Receptorii DA au roluri specifice:

-Receptorii D1 sunt implicaţi în manifestările pozitive şi negative din schizofrenie

-Receptorii D2 sunt responsabili de reglarea secreţiei de prolactină şi au afinitate faţă de medicamentele antipsihotice

-Receptorii D3 sunt implicaţi în controlul  proceselor emoţionale şi cognitive

-Receptorii D4 sunt implicaţi în mecanismele neurochimice de apariţie a schizofreniei

Neuronii dopaminergici sunt grupaţi în mai multe căi, cu responsabilităţi diferite:

-calea nigrostriatală, implicată în controlul miscarilor- unele medicamente antipsihotice blocheaza receptorii DA de la acest nivel si astfel apar reactii secundare extrapiramidale (rigiditate, tremor, etc). Medicul poate recomanda asocierea de tryhexiphenidil(Romparkin) pe o perioada de timp pentru a preveni aparitia acestora la administrarea anumitor antipsihotice

-calea mezolimbică, cu rol în modularea activităţii neuroendocrine(=hormonale) şi a comportamentului instinctual – blocarea receptorilor DA de la acest nivel are ca efect ameliorarea sau disparitia simptomelor psihotice, dar e acompaniata uneori de efecte secundare nedorite hormonale. Acestea trebuie comunicate medicului care va analiza raportul intre riscul efectelor secundare asupra organismului si beneficiile aduse de medicament si va stabili daca se mentine acelasi antipsihotic sau poate fi schimbat.

-calea mezocorticofrontală, cu rol în controlul funcţiilor cognitive (neurolepticele-antipsihoticele de generatie veche-pot determina scaderea capacitatii cognitive; si din acest motiv se prefera administrarea unor antipsihotice de noua generatie).

Cresterea sau scaderea DA este patologica , aceasta fiind implicata in organism in urmatoarele functii:

termoreglare – perturbarea acestei funcţii poate duce la hipertermia malignă şi sindromul neuroleptic malign;

motricitate– perturbarea acestei funcţii e intalnita in boala Parkinson;

reglare umorală – deficitul acestei reglări determină  depresie, iar excesul manie;

funcţiile cognitive- deficitul fiind intalnit in boala Alzheimer;

reglarea tensiunii arteriale;

funcţiile neuroendocrine- neurosecreţia de DA la nivelul hipofizei reglează secreţia de prolactină; (unele antipsihotice au efect hiperprolactinemiant si determina apariţia ginecomastiei şi galactoreei, a scăderii libidoului şi instalării anovulaţiei);

funcţia vizuală.

     Disfuncţia sistemului DA‑ergic  are un rol major in aparitia unor tulburări psihiatrice . Astfel, s-au constatat urmatoarele:

– exista o crestere a numarului de receptori DA in creierul bolnavilor netratati cu schizofrenie, iar agonistii DA-ergici (administrati in Parkinson sau in diferite patologii hormonale) au efecte agravante asupra simptomatologiei acestora.Astfel bromocriptina de ex. care se administreaza uneori pentru reglarea unor functii hormonale este interzisa la persoanele cu tulburari psihotice. La fel si anumite medicamente care se dau in Boala Parkinson

-creşterea activităţii neuronilor DA şi a căii mezolimbice este responsabilă de apariţia simptomelor pozitive de schizofrenie (halucinaţii, delir, distorsiunea limbajului şi comunicării, dezorganizare comportamentală, comportament catatonic şi agitaţie psihomotorie)

-disfuncţiile căilor mezocorticale sunt implicate în apariţia simptomelor negative (afect inadecvat, tulburări emoţionale, relaţionare interpersonală deficitară, pasivitate, apatie, stereotipii) şi cognitive (tulburări de atenţie şi de memorie, capacitate de asociere şi procesare a informaţiilor scăzută, incoerenţă) din schizofrenie.

Concluzii:

-dopamina este neurotransmitatorul principal implicat in tulburarile psihotice si schizofrenie

-medicamentele antipsihotice nu se iau „dupa ureche”, ci la recomandarea unui specialist care va urmari pacientul pe tot parcursul tratamentului si care va trebui informat despre eventualele efecte adverse ale medicatiei

0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0,00 din 5) 0 voturi
Se încarcă...

Dr Carmen Vochescu – medic psihiatru

Telefon: 0734 609 929
E-mail: carmenvochescu@yahoo.com

Psiholog Monica Sandu

Telefon: 0722 614 962
E-mail: monicasandu2006@yahoo.com

Adresa cabinet

Centrul Medical Brancoveanu, Bd Constantin Brancoveanu nr 110 D, sector 4 (langa Spitalul Budimex, in spatele farmaciei York).

Ati gasit Cabinet psihiatrie Dr. Carmen Vochescu cautand: psihiatru Bucuresti, psihiatru sectorul 4, cabinet psihiatrie Bucuresti, psiholog Bucuresti, cabinet psihologie Bucuresti, psihoterapeut Bucuresti, depresie, stres, anxietate, somatizari, insomnii, dementa, tulburari de memorie, antidepresive, anxiolitice